Barajul de decantare s-a prăbușit și a inundat satul, provocând cea mai mare tragedie pe timp de pace a României în anii 70. Amploarea dezastrului a fost ținută secretă la acea vreme de autoritățile comuniste, astfel încât acestea să nu declare zi de doliu național.

Au fost luate în considerare foarte multe cauze posibile. S-a remarcat însă că, în timp ce pierderea stabilității iazului de decantare a fost provocată de creșterea dincolo de limitele barajului. În urma cercetărilor tehnice și a cercetării accidentului pentru identificarea celor responsabili, dosarul a fost clasat fără consecințe legale. Este bine cunoscut faptul că principala cauză care a dus la accidentul minier de la Certej este defectarea barajului de steril. Aceeași cauză a fost identificată și pentru accidentul minier cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000.

Manifestări de solidaritate internațională cu Certej au avut loc la București, Cluj-Napoca, Deva, Iași, Timișoara, Oradea și Viena.

42 de ani mai târziu, un nou proiect de exploatare a aurului amenință să pună în pericol viața rezidenților din Certej, si a comunităților învecinate și a orașului Deva, aflat la aproximativ 10 km distanță. În iulie 2012, Agenția Regională pentru Protecția Mediului a eliberat o autorizație de mediu pentru proiectul minier de cinură Certej. Amploarea proiectului propus necesită un consum total de 26 448 de tone de cianură de sodiu pe parcursul celor 16 ani de funcționare. Nămolul toxic prelucrat ar urma să fie depozitat într-un iaz de 63 de hectare. Ar necesita, de asemenea, construirea a trei baraje din roci, dintre care cel mai înalt va atinge 160 de metri înălțime.

Guvernul nu a cerut nicio garanție de mediu pentru aprobarea proiectului Certej. Participarea statului român este similară cu cea a proiectului Roșia Montană și contractul este încă unul secret. Mai mult, autorizația de mediu pentru proiectul minier e declarata acceptabila avand in vedere afectarea si impactul celor 29 de milioane de metri cubi de apă din consumul râului Mureș, defrișarea a 187 de hectare de pădure și suprapunerea proiectului cu Natura 2000 – 0132 ROSPA Munții Metaliferi pe 108 hectare. . În prezent, licența de mediu face obiectul unui proces la Tribunalul București.

Descopera si

Accidentul de la Cernobîl și consecințele sale

Dezastrul de la Bucerdea-Cel mai grav accident feroviar din Judetul Alba