Când am aflat despre zeul iubirii, Dragobete, și despre sărbătoarea lui din 24 februarie, am menționat-o pe mama sa iubită, Baba Dochia. Este o prezență foarte drăgălașă în folclorul românesc care este înconjurată de legende captivante si tradiția Babele, care celebrează schimbarea anotimpurilor, ascensiunea zeiței și lupta omului cu natura.

În folclorul românesc, Baba Dochia (Dokia veche) este identificată cu Gaea. Se crede că a fost o persoană reală născută pe vremea împăratului roman Traian. În unele cazuri, figura ei este suprapusă cu cea a Eudochiei din Heliopolis, dar consensul istoric este că ea a fost fiica regelui dac Decebal și logodită cu Traian. Biserica a sfințit-o ca uzurparea zeiței agrare din Neolitic sărbătorită la începutul lunii martie.

Chiar dacă este o reprezentare reimaginată a zeiței agrare din neolitic, legendele lui Baba Dochia își au rădăcinile în războaiele dintre romani și daci, cele două civilizații care au format România ca cultură și națiune.

O legendă spune că împăratul roman Traian s-a îndrăgostit de Dochia, care era o prințesă dacică. Dragostea nu a fost reciprocă și chiar dacă ea l-a respins, Traian era hotărât să se căsătorească cu ea. Înainta în cucerirea lui pentru a cuceri Dacia (care se află pe teritoriul actual al României) și Dochia știa că nu mai poate scăpa de a se căsători cu el. Așa că s-a deghizat în păstor și oamenii ei în oi pentru a căuta refugiu în Munții Carpați. Când i-a cerut bătrânului zeu dac Zalmoxis să o salveze, el a transformat-o pe ea și turma ei în pietre. Astăzi se mai vede legenda pietrificată în stânca care poartă numele prințesei dacice din Muntele Ceahlău și turma ei, Babele (Bătrânele) din Munții Bucegi.

Varful Babele din masivul Ceahlaul

Bătrânele Doamne sau Hags („Babele” în română), este o formațiune naturală de stâncă de pe platoul Munților Bucegi. Unele legende spun că acesta este exact locul în care Baba Dochia a înghețat și a devenit piatră alături de turma ei de oi. Astăzi, Babele este una dintre cele mai populare destinații turistice din România.

O altă legendă spune că Baba Dochia a fost mama tânărului zeu al iubirii dacice, Dragobete. S-a căsătorit cu sora mai mare a eroului Lăzărel împotriva dorinței mamei sale. În unele versiuni ale legendelor este numită și Lăzărel însăși sau Lăzărita și este și sora lui Dragobete. Baba Dochia a căutat să îngreuneze viața norei ei. Ea i-a dat multe sarcini imposibile pe care Lăzărita, a fost întotdeauna capabilă să le îndeplinească cu intervenția divină. Acest lucru a făcut ca tensiunile dintre ei să crească, așa că această relație bătrână soacră-noră tânără este apreciată în folclorul românesc ca opoziție între nașterea anului nou și moartea anului vechi, întrucât anul nou se naște între război și pace, frig și cald, iarnă și vară.

Legenda Baba Dochia

Într-o zi de iarnă, Baba Dochia și-a trimis nora să culeagă boabe sălbatice coapte din pădure, deși știa că iarna va fi imposibil să găsească fructe de pădure. Ea i-a spus Lăzăritei să nu se întoarcă acasă fără boabe. Dumnezeu a văzut cruzimea Babei Dochia și suferința Lăzăritei, așa că s-a deghizat în bătrân și s-a întâlnit cu Lăzărita în pădure, unde i-a dat boabele coapte. Când s-a întors acasă, Baba Dochia s-a gândit că boabele sunt un semn al primăverii, așa că și-a pregătit turma să urce pe munți.

Ceilalți ciobani i-au sfătuit pe Baba Dochia să nu urce pentru că asta l-ar jignit pe zeul războiului, Marte, pentru că nu era încă sezon. Însă Baba Dochia l-a insultat pe bătrânul zeu răspunzând: „O să-l pun pe micuțul Marte printr-un cui”, care a devenit o tradiție cunoscută sub numele de Mărțișor, care se sărbătorește și astăzi. Apoi s-a acoperit cu 9 haine de oaie și a urcat pe munți cu turma ei.

Văzându-și sfidarea, Marte i-a luat câteva zile de la Fierar, Făurar, care este personificarea lunii februarie în folclorul românesc, la fel ca Marte este personificarea lunii martie. Acesta este motivul pentru care februarie are mai puține zile decât celelalte luni. Acest lucru a făcut ca vremea să pară mai caldă pentru Baba Dochia și a fost păcălită făcându-i să creadă că doar se va încălzi.

Pe traseul Babei Dochia din masivul Ceahlaul

Pe traseul Babei Dochia – Traseu montan din Masivul Ceahlau, in drum spre Piatra Babei Dochia. Legenda spune că Baba Dochia a urcat pe acest munte și a fost transformată în piatră expunându-se la frigul înghețat. Piatra impresionantă care îi poartă numele poate fi văzută astăzi urmând traseul marcat cu albastru care începe de la Cabana Izvorul Muntelui din Munții Ceahlău.

Pentru a se răcori în timp ce urca pe munte, Baba Dochia a aruncat zilnic de pe spate câte o haină de oaie, începând cu 1 martie, până pe 9 martie, când a aruncat ultima haină și s-a expus frigului înghețat. . Ea a fost transformată în piatră împreună cu turma ei de oi. Ziua veche a echinocțiului de primăvară, 9 martie marchează moartea Dochiei și renașterea ei în copilărie.

Pe 24 iunie, la solstițiul de vară care se sărbătorește și ca Ziua Sânzienei, Baba Dochia devine zeița fecioară Drăgaica. La echinocțiul de toamnă devine zeița-mamă, înainte de a muri în cele din urmă la echinocțiul de primăvară pentru a reînvia odată cu anotimpurile. Până în zilele noastre, româncele sărbătoresc moartea și nașterea Babei Dochia prin tradiția lui Babele.

Fiecare zi între 1 și 9 martie este asociată cu una dintre hainele de piele de oaie pe care Baba Dochia le-a vărsat în timpul urcării pe munte.

În acest timp, oamenii se confruntă cu furtuni de zăpadă neașteptate și vreme înghețată, despre care cred că sunt chemate de spiritul ei. Româncele folosesc tradiția Babele ca metodă de ghicire. Ele aleg în prealabil o zi din primele 9 zile ale lunii martie. Dacă ziua pe care au ales-o va fi caldă și corectă,se va dovedi ca noul an va fi luminos. Dacă ziua se dovedește a fi rece, noul an va fi întunecat.

Descopera si

Mituri,monstri si eroi din Romania

Folclorul românesc Povești și ritualuri fascinante