Dacă continuăm să ardem combustibili fosili pe termen nelimitat, încălzirea globală va topi în cele din urmă toată gheața de la poli și de pe vârfurile munților, ridicând nivelul mării cu 216 de picioare. Explorați cum ar arăta noile linii de coastă ale lumii.

Există peste cinci milioane de kilometri cubi de gheață pe Pământ, iar unii oameni de știință spun că ar dura mai mult de 5.000 de ani pentru a se topi toată. Dacă continuăm să adăugăm carbon în atmosferă, foarte probabil vom crea o planetă fără gheață, cu o temperatură medie de poate 80 de grade Fahrenheit în loc de actuala 58.

America de Nord

Întregul litoral atlantic ar dispărea, împreună cu Florida și Coasta Golfului. În California, dealurile din San Francisco aveau să devină un grup de insule, iar Valea Centrală un golf uriaș. Golful California s-ar întinde spre nord, depășind latitudinea San Diego.

America de Sud

Bazinul Amazonului din nord și bazinul fluviului Paraguay din sud ar deveni intrări atlantice, distrugând Buenos Aires, coasta Uruguayului și cea mai mare parte a Paraguayului. Întinderile muntoase ar supraviețui de-a lungul coastei Caraibelor și în America Centrală.

Africa

În comparație cu alte continente, Africa și-ar pierde mai puțin pământul în urma catastrofei finale de la nivelul mării, dar căldura în creștere a Pământului ar putea face o mare parte din ea de nelocuit. Egiptul, Alexandria și Cairo vor fi inundate de Mediterana.

Europa

Londra? O amintire. Veneția? Recuperată de Marea Adriatică. Peste mii de ani, în acest scenariu catastrofal, Țările de Jos se vor preda de mult în fața mării, iar cea mai mare parte a Danemarcei va dispărea și ea. Între timp, apele în expansiune ale Mediteranei vor fi umflate și apele Mările Negre și Caspice la fel afectand toate orasele din apropierea lor.

Asia

Terenul locuit acum de 600 de milioane de chinezi ar fi inundat, la fel ca tot Bangladeshul, populația de 160 de milioane și o mare parte din coasta Indiei. Inundația Deltei Mekong ar lăsa Munții Cardamom din Cambodgia blocați ca o insulă.

Australia

Predominant deșert, continentul ar câștiga o nouă mare interioară, dar ar pierde o mare parte din fâșia îngustă de coastă în care trăiesc acum patru din cinci australieni.

Antarctica

Antarctica de Est: Calota de gheață din Antarctica de Est este atât de mare – conține patru cincimi din toată gheața de pe Pământ – încât ar putea părea de netopit. A supraviețuit intact perioadelor calde anterioare. În ultimul timp, se pare că se ingroasa ușor — din cauza încălzirii globale. Atmosfera mai caldă reține mai mulți vapori de apă, care cad sub formă de zăpadă în Antarctica de Est. Dar chiar și cu acest fenomen este puțin probabil să supraviețuiască unei întoarceri la un climat eocen.

Antarctica de Vest: La fel ca calota de gheață Groenlanda, cea a Antarcticii de Vest a fost aparent mult mai mică în perioadele calde anterioare. Este vulnerabil deoarece cea mai mare parte se află pe roca de bază care se află sub nivelul mării. Oceanul care se încălzește topește însuși stratul de gheață plutitor de dedesubt, determinând-o să se prăbușească. Din 1992, a înregistrat o pierdere netă în medie de 65 de milioane de tone metrice de gheață pe an.

Vezi si

Platourile de gheață din Antarctica se sfărâmă. Cât de repede se va ridica nivelul oceanului?