Cutremurul din Vrancea din 1977 a avut loc pe 4 martie 1977, la ora locală 21:22, și s-a resimțit peste tot in Balcani. A avut o magnitudine de 7,2, făcându-l al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după evenimentul seismic din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost situat în Munții Vrancei, cea mai activă zonă seismică a României, la o adâncime de 94 km.

Cutremurul a ucis aproximativ 1.578 de persoane (1.424 în București) în România și a rănit peste 11.300. Printre victime s-au numărat actorul Toma Caragiu și scriitorii A. E. Bakonsky, Alexandru Ivasiuc și Corneliu M. Popescu. Conducătorul comunist Nicolae Ceaușescu și-a suspendat vizita oficială în Nigeria și a declarat stare de urgență.

Aproximativ 32.900 de clădiri au fost avariate sau distruse. Imediat după cutremur, 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Se crede că pierderile economice au ajuns la două miliarde de dolari, deși suma nu a fost confirmată de autorități la acel moment. Un raport detaliat asupra distrugerii provocate de cutremur nu a fost niciodată publicat. Cele mai multe pagube au fost concentrate în capitala României, București, unde aproximativ 33 de clădiri mari s-au prăbușit. Majoritatea acestor clădiri au fost construite înainte de al Doilea Război Mondial și nu au fost consolidate. După cutremur, guvernul român a impus standarde de construcție mai dure, urmând să folosească cutremurul drept pretext pentru a începe campania majoră de demolări de la București în 1982, campanie care a durat până în 1991.

În Bulgaria cutremurul este cunoscut sub numele de cutremurul din Vrancea sau cutremurul de la Sviștov. Trei blocuri din orașul bulgar Svishtov (lângă Zimnicea) s-au prăbușit, provocând moartea a peste 100 de persoane. Multe alte clădiri au fost avariate, inclusiv Biserica Sfânta Treime. În Moldova sovietică cutremurul a distrus și a deteriorat multe clădiri; în capitala Chișinău a izbucnit o panică.

Pagube și victime ale cutremurului din ”77

Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat unul dintre cele mai mari numere de morți din anii 1970 din lume. A provocat pierderea a 1.578 de vieți și a rănit încă 11.221, 90% dintre decese fiind în capitala București. Pagubele raportate au inclus 32.897 de locuințe prăbușite sau demolate, 34.582 de familii fără adăpost, 763 de unități industriale afectate și multe alte daune în toate sectoarele economiei. Un raport al Băncii Mondiale din 1978 a estimat o pierdere totală de 2,048 miliarde USD, Bucureștiul reprezentând 70% din total, adică 1,4 miliarde USD. Potrivit acestui raport, din cele 40 de judeţe ale României, 23 au fost puternic afectate.

Orasul Bucuresti dupa cutremur

cutremurul din 4 martie 1977 cladiri devastate in Bucuresti

Centrul orașului a suferit cele mai mari distrugeri și pierderi de vieți omenești, de când cutremurul a afectat în mod deosebit clădirile cu mai multe etaje, în principal blocuri de apartamente. Structurile iconice interbelice de-a lungul Bulevardul Bălcescu Nicolae – Bulevardul Magheru, cum ar fi clădirea cofetăriei Scala, Dunărea și Casata, precum și clădirile Continental-Colonadelor și Nestor din apropiere, s-au prăbușit complet sau în mare parte, în timp ce porțiuni din altele au cedat. Din cele 33 de clădiri cu mai multe etaje care s-au prăbușit, 28 au fost construite între 1920 și 1940, perioadă în care nu se cunoștea proiectarea rezistentă la cutremur.

În epoca comunistă au fost construite 2 clădiri care s-au prăbușit: o clădire din ansamblul de locuințe Lizeanu, care a fost construită în 1962, s-a prăbușit o mică secțiune în timpul cutremurului din cauza tăierii unei coloane de susținere la una din secțiunile de capăt ale clădirii ( parter, la un magazin), ceea ce a condus la demolarea acelei secțiuni și în cea mai mare parte niciodată reconstruită, iar un bloc de apartamente din Militari numit OD16 și construit în jurul anilor 1972–1975 s-a prăbușit complet din cauza defectelor de construcție (la vremea respectivă, betonul substandard fusese găsit în clădirea menționată, iar în beton s-au format pungi de aer în timpul construcție).

Trei clădiri publice, Ministerul Metalurgiei, Facultatea de Chimie și Centrul de Calculatoare s-au prăbușit și ele, dar nu erau foarte dotate la momentul cutremurului. Pe 5 martie, primul bilanț al dezastrului indică 508 decese și 2.600 de răniți. Un bilanț final a arătat că 90% dintre victime sunt din București: 1.424 de morți și 7.598 de răniți.

Nu au avut loc incendii catastrofale, dar curentul electric s-a pierdut în zone mari ale orașului timp de aproximativ o zi. Nouă din cele 35 de spitale au fost evacuate.

Alte orase din Romania afectate de cutremur

În orașele Focșani și Buzău, pereții de zidărie nearmat în construcții mici s-au prăbușit parțial sau total și au existat semne de mișcare între elementele structurale și pereții de umplutură de zidărie adiacenți în clădirile recent construite.

Orașul Zimnicea ar fi fost în ruine: 175 de case s-au prăbușit, în timp ce 523 au suferit pagube grave, 4.000 de persoane au fost strămutate și au fost sute de victime. În Craiova, peste 550 de clădiri au fost grav avariate, printre care Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea și Biblioteca Județeană. Estimările inițiale indică un total de 30 de morți și 300 de răniți.

În Ploiești aproximativ 200 de locuințe au fost distruse, iar alte 2.000 au fost grav avariate; situația era gravă și în județul Buzău, unde au fost afectate circa 1.900 de imobile. În Plopeni, un Cămin Muncitoresc din zidărie s-a prăbușit total, ucigând între 30 și 60 de muncitori și rănind mulți.

Județele din Transilvania și Dobrogea nu au prezentat pagube grave.

Cutremurul a indus fenomene geomorfologice în sudul, estul și nordul Țării Românești, precum și în sudul Moldovei. Acestea constau în alunecări de teren, lichefiere, așezări, țâșnire de apă; în Munții Vrancei, cursul râului Zăbala a fost parțial blocat, formând un mic lac de baraj natural.

Bulgaria afectata si ea de cutremur

Cutremurul din 4 martie a afectat puternic Bulgaria. Orașul Svishtov a fost cel mai afectat. Aici, trei blocuri s-au prăbușit, ucigând până la 120 de persoane, printre care 27 de copii. Multe alte clădiri au fost avariate, inclusiv Biserica Sfânta Treime. În Ruse, tremurăturile au fost puternice, dar au fost puține pagube; doar o persoană a pierit, lovită de un ornament arhitectural uriaș care a căzut dintr-o clădire din apropiere.

Replici ale cutremurului din 1977

Epicentrul cutremurului a fost situat în partea de sud-vest a județului Vrancea, cea mai activă zonă seismică din România, la o adâncime de cca. Unda de șoc a fost resimțită în aproape toate țările din Peninsula Balcanică, precum și în republicile sovietice din Ucraina și Moldova, deși cu o intensitate mai mică. Mișcarea seismică a fost urmată de replici de magnitudine redusă. Cea mai puternică replici a avut loc în dimineața zilei de 5 martie 1977, la ora 02:00 AM, la o adâncime de , cu o magnitudine de 4,9 pe scara Richter. Magnitudinele altor replici nu au depășit 4,3 sau 4,5.

Reacțiile autorităților

La momentul cutremurului, Nicolae și Elena Ceaușescu se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a auzit de dezastrul din țară de la un oficial român.

Inițial, știrile despre cutremur erau confuze, iar oamenii vorbeau despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza unei pene de curent în București, serviciile de comunicații au fost întrerupte câteva ore. Populația a ieșit în stradă, speriată de eventuale replici. La acel moment, autoritățile nu făcuseră niciun pas concret.

Locuitorii multor clădiri avariate au participat la eforturile de salvare ad-hoc. Medicii, soldații și mulți civili au ajutat în aceste eforturi de salvare. Nouă spitale au fost închise. Spitalul de Urgență Floreasca din București, grav avariat, a fost copleșit, iar ulterior evacuat. Stadionul Dinamo a fost transformat într-un punct de triaj pentru răniți. Până în dimineața zilei de 5 martie, se lucra la restabilirea utilităților de bază – rețelele de apă, gaz și electricitate, precum și liniile telefonice.

Cuplul prezidențial și delegația română din Nigeria s-au întors în România în noaptea de 4–5 martie 1977. Ulterior, Nicolae Ceaușescu a impus stare de urgență în toată țara. În zilele următoare, șeful statului a efectuat vizite la București pentru a evalua pagubele.

Echipele de militari și pompieri responsabili cu salvarea posibililor supraviețuitori au primit ajutor de la Crucea Roșie. Lor li s-au alăturat cascadorii studioului de film Buftea și mulți voluntari. Mulți oameni au fost salvați din ruine, unii după câteva zile în care au fost prinși în capcană.

Personalități ucise în cutremurul din Vrancea

Persoanele ucise în cutremur includ:

Anatol E. Baconsky, eseist, poet, romancier, publicist, teoretician literar și traducător
Doina Badea, cântăreață de muzică pop
Alexandru Bocăneț, regizor de film
Savin Bratu, redactor, critic și istoric literar
Toma Caragiu, actor
Daniela Caurea, poet
Florin Ciorăscu, fizician și membru corespondent al Academiei Române
Tudor Dumitrescu, pianist...

Descopera si

Cele mai devastatoare si mortale cutremure ale secolului 21

Următorul Cutremur mare în viitor în România: un dezastru care așteaptă să se întâmple?

Dezastrul de la Bucerdea-Cel mai grav accident feroviar din Judetul Alba