Împreună cu stema și steagul, imnul național joacă un rol uriaș în identitatea și unitatea unui stat. Chiar dacă importanța lor ar putea fi deseori respinsă, imnurile naționale au reușit să unească popoarele în vremuri de criză, revoluții sau alte momente cheie de cotitură de-a lungul istoriei. Actualul imn național al României este definit de o istorie foarte accidentată: a fost conturat încă din 1848, urmat de interzicerea sa sub regimul comunist și mai târziu a fost cântat la unison de sute de protestatari care urmăreau să-și recapete libertatea.

 

Originile imnului național Desteapta-te romane!

 

În timpul revoluției de la 1848, poemul patriotic Un răsunet al poetului Andrei Mureșanu și-a făcut prima apariție în revista intitulată Foaie pentru minte, inimă și literatură Despre muzică scrisă de compozitor. Anton Pann, imnul a fost cântat mai întâi în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea de un grup numeros condus de nimeni altul decât de însuși compozitor. 29 iulie, ziua în care imnul a fost ascultat pentru prima dată în timpul Revoluției Române de la 1848, marchează până astăzi ziua națională dedicată celebrării imnului.

 

Controversa în jurul imnului

 

Adevăratele origini ale melodiei pe care se cântă imnul sunt încă dezbătute pe larg. Chiar dacă Anton Pann este considerat compozitorul de drept al cântecului, primele sale schițe pentru melodie, datând din 1839, se crede că sunt inspirate din cântecul Din sânul maicii mele (Din sânii mamei mele), un cântec foarte celebru in timp, care prezintă o asemănare izbitoare cu muzica imnului național. Cea din urmă melodie a fost compusă de cântărețul bisericesc român și profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov, Gheorghe Ucenescu care a fost și „cel mai devotat și harnic” elev al lui Anton Pann. După cum își amintește Gheorghe Ucenescu, în plină revoluție, poetul Andrei Mureșan a apelat la cântărețul bisericesc pentru inspirație în procesul de compunere a unui imn pentru revoluție. Ucenescu ar fi cântat o serie de melodii înainte ca poetul să se stabilească pe Din sânul maicii mele și să se întoarcă acasă pentru a scrie o poezie care să se potrivească. Câteva zile mai târziu, cântărețului i s-a prezentat poemul, care, spre surprinderea sa, s-a potrivit perfect cu melodia sa, creând astfel ceea ce este cunoscut în zilele noastre drept imnul național al României. Se crede că imnul a călătorit apoi de la om la om până a ajuns la Anton Pann la București care a făcut ultimele modificări ale melodiei și și-a imprimat astfel în istorie numele de compozitor al imnului național al României.

 

Interzicerea imnului

 

30 decembrie 1947 a marcat instalarea dictaturii comuniste asupra României, în urma abdicării forțate a Regelui Mihai I în favoarea guvernului comunist condus de Petru Groza. „Deșteaptă-te, române!” precum și nenumărate alte cântece, imnuri sau poezii patriotice au fost interzise, ​​intonarea sau fredonatul acestora fiind pedepsite cu ani de închisoare.


În consecință, cântecul Trei Culori a înlocuit cântecele patriotice anterioare și a câștigat recunoașterea ca imn al Republicii Socialiste România. Piesa, compusă inițial de Ciprian Porumbescu cu versuri modificate de Partidul Comunist Român, făcea referire la steagul României format din trei culori - albastru, galben și roșu - și prezintă o serie de elemente din ideologia partidului. Un astfel de exemplu este modul în care versetul citi inițial: „Liberi să trăim în țară//Ziditori ai lumii noi”. a fost înlocuit cu „Să trăim stăpîni în țară,// Ziditori ai lumii noi” (Să fim stăpâni în pământ) clar. afirmând ideologia comunistă și credința că viața sub comunism era sinonim cu libertatea, înlocuind astfel cu ușurință versurile originale.

 

Care este scopul actual al imnului național?

 

Imnurile naționale sunt de obicei cântate în timpul sărbătorilor naționale (în special în timpul Zilei Independenței, Zilei Naționale sau Zilei unificării într-o țară), precum și imnul țării gazdă fiind interpretat în mod obișnuit în timpul festivalurilor sau evenimentelor culturale, marcând de obicei începutul și sfârşitul unor astfel de ocazii. În plus, imnurile naționale sunt de asemenea intonate frecvent în timpul evenimentelor sportive internaționale, de exemplu, la Jocurile Olimpice, când imnul național al echipei câștigătoare este cântat la momentul ceremoniei de medalie. În ceea ce privește imnul național al României, deși este format din unsprezece strofe cu câte patru versuri, pentru ocazii festive se cântă în mod obișnuit doar primele trei și ultimele strofe.

09/09/2022

Deşteaptă-te, Române! Povestea din spatele Imnului României

drapel romania trei culori
Fii informat!
24 septembrie 2022
Mureșul este un râu care
23 septembrie 2022
Cele mai mari mistere nerezolvate
18 septembrie 2022
Dacă cineva încearcă să descrie
15 septembrie 2022
Breb este un sat tradițional
15 septembrie 2022
Sumerienii au fost prima mare

Cele mai noi

Descopera Lumea