În anii 1980, granița de vest si sud-vest a României a fost martora unor adevărate tragedii despre care puțini oameni le cunosc astăzi.

 

În anii 1980, granița de vest a României a fost martora unor adevărate tragedii despre care puțini oameni le cunosc astăzi. Unii dintre românii care au încercat să treacă ilegal granița în lumea liberă, au fost fie uciși, mutilați, fie au executat ani de închisoare. Unii dintre ei au scăpat și au ajuns în Europa de Vest, unde au împărtășit poveștile celor care au încercat să fugă de infernul comunist. Relatările oamenilor care încearcau să traverseze Dunărea înot sunt cu adevărat bântuitoare.

 

Potrivit unui volum semnat de Doina Magheti și Johann Steiner, ‘Silent Graves’ (Mormintele Tac), aproximativ 16 mii de oameni au încercat să treacă ilegal granița de vest a României. Douăsprezece mii au fost capturați și au executat pedepse cu închisoarea de până la șase luni fiecare, dar numărul exact al celor care au murit în mâinile grănicerilor rămâne necunoscut. De o parte și de alta a Dunării se află cimitire cu morminte de oameni neidentificați al căror păcat de moarte a fost dorința de a trăi în libertate. Cei care au încercat să treacă granița de vest a României în căutarea unei vieți mai bune în Occident au ajuns să fie numiți „frontieriști”, adică „oameni de frontieră” în limba română.

 

Dan Danila s-a nascut la Sibiu si a incercat sa treaca Dunarea cu o barca de cauciuc in 1986.

 

Dan Danila: „Pregatirea pentru traversare, ma refer la pregatirea psihologica, a durat ani de zile. A fost o luptă complexă între frică, disperare și curaj. La urma urmei, curajul a provenit din situația disperată în care eram noi doi la acea vreme. Nu a fost ceva ce am decis pe loc. Tocmai absolvisem facultatea, eram tineri, dar nu nesăbuiți. Am pregătit totul, am studiat hărți ale României și ale altor regiuni, am învățat să folosim busola și am cumpărat îmbrăcăminte pentru pescari de camuflaj. În loc să mergem spre Dunăre dinspre Herculane Spa, la fel ca toți cei care au încercat să treacă râul, am mers în sens invers, deplasându-ne spre interior pentru a nu ridica suspiciuni. Am intrat în pădure înaintând adânc în teritoriu sălbatic, folosind doar busola. După câteva nopți grele, dormind în șanțuri și gropi în pământ și purtând costumele noastre improvizate, am reușit să lansăm barca, dar nu am reușit să vâslim cum trebuie pentru că ne era prea frică să nu fim prinși. O vreme nu am reușit să ne coordonăm și ne-am deplasat în cercuri foarte aproape de malul râului.”

 

Vara a fost anotimpul preferat în mare parte de acești așa-numiți „oameni de frontieră”, anotimpul cu cel mai mare număr de încercări de trecere. Patrulele de frontieră au recurs la toate mijloacele pentru a-i opri; i-au împușcat în cap sau i-au capturat din bărci cu motor. Cei capturați au fost bătuți în stare de inconștiență, iar unii dintre ei au fost uciși și îngropați chiar pe poteca de graniță.

Câini dresați au fost folosiți pentru a-i depista și, în unele cazuri, cadavrele au fost lăsate neîngropate ca un avertisment pentru alții. Autoritățile iugoslave au reclamat în repetate rânduri părții române cadavrele care înfundau sistemele de pompare de la hidrocentrala Porțile de Fier. Dan Danila si prietenul lui au decis sa treaca Dunarea in extrasezon, ca sa zic asa.

 

Dan Danila: „Am trecut Dunărea primăvara; era la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie și am preferat acel moment pentru că am vrut să luăm prin surprindere grănicerii. Vara era cald și, prin urmare, paznicii puteau monitoriza granița. Când vremea afară era mai rece, gardienii aveau nevoie de o pauză din când în când, pentru a se încălzi. Sezonul nu a fost foarte popular printre cei care încercau o evadare. Vara, oamenii chiar îndrăzneau să traverseze Dunărea înot până în Iugoslavia.”

 

Dificultatea acestor planuri de evadare era că, odată ce ai trecut granița, nu exista nicio garanție că grănicerii iugoslavi sau maghiari nu te vor trimite înapoi în România. Și exact asta s-a întâmplat cu Dan Danila și prietenul său.

 

Dan Danila: „Am reușit să trecem Dunărea și am fost trimiși într-o tabără de refugiați din Belgrad, unde am stat câteva luni. Migrarea în SUA nu l-a atras prea mult pe prietenul meu, care ar fi preferat să rămână în Europa. M-a convins să părăsesc tabăra și am încercat să ajungem în Austria, dar am fost prinși de gărzile iugoslave și trimiși înapoi în România. Aflaserăm că dictatorul Ceaușescu a acordat amnistia generală și de aceea am decis să împingem puțin plicul. Știam că nu vom merge la închisoare. Ne-ar fi dat o bătaie bună și ne-ar fi eliberat în cele din urmă.”

 

Dacă ne uităm cu strictețe la formularea legii, orice tentativă ilegală de trecere a frontierei rămâne o infracțiune. Dar când legea este doar un instrument în mâinile unui regim totalitar represiv, cei care încearcă să o părăsească nu pot fi considerați criminali. Cei care au încercat să treacă granița și să-și trăiască viața în libertate s-au găsit singuri în lupta împotriva regimului criminal al dictatorului Ceaușescu, iar cazul lui Dan Danila și al prietenului său este ilustrativ pentru modul în care comuniștii își tratau cetățenii.

 

Descopera si

 

România sub regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu

 

10 lucruri pe care nu le ştiai despre dictatorul României 

27/10/2022

Frontieristii si Granița de Fier a României

punct de trecere a frontierei
Fii informat!
29 noiembrie 2022
Istoria inchisorii Alcatraz Cu istoria
29 noiembrie 2022
Un antibiotic este un medicament
25 noiembrie 2022
Stiloul, vaccin antiholeric sau avionul
23 noiembrie 2022
Corelația dintre stres și părul
23 noiembrie 2022
Migrena nu are leac cunoscut,
23 noiembrie 2022
Antarctica și Arctica au multe

Cele mai noi

Descopera Lumea

Distribuie