Nu se știe exact cum a apărut Ielele. Unii spun că sunt fiicele Lunii. Alții spun că fiicele sunt fiicele lui Alexandru Macedon care au băut apa vie pe care a păstrat-o pentru bătrânețe. Ielele au devenit zâne nemuritoare care au zburat în deșert și prin locuri în care piciorul omului nu a calcat niciodată. Ielele sunt creaturi mitice feminine în folclorul romanesc. Există mai multe descrieri diferite ale ielelor. Adesea sunt descrise ca zâne si fecioare, cu o foarte mare putere de seducere asupra bărbaților, cu aptitudini magice și atribute Nimfelor, Naiadelor și Dryadelor găsite în mitologia greacă. Ele sunt asemănătoare si cu Samodivas din Bulgaria.

Apar în mare parte noaptea la lumina lunii, ca dansatoare (numite horă în limba locală), în zone izolate precum poieni, vârfurile anumitor copaci (arțari, nuci), iazuri, malurile râului, răscruce de drumuri sau șeminee abandonate, dansând goale. , cu sânii dezgoliti sau cu haine transparente si cu părul dezordonat, cu clopoței la picioare și purtând lumânări. In satul Plopeni, din judetul Constanta, sunt foarte multe legende despre iele. Cel mai des se plimbau noaptea prin ulitele satelor și se opreau la porțile curților și ii strigau pe cei care locuiau acolo. Ielele sunt mult prea frumoase pentru a fi privite de ochiul uman.

De prezența și jocul lor orbitor nu ar trebui să se bucure niciodată de ochiul uman. Dar dacă întâmplarea face ca sa le priveasca, frumusețea o să-l pedepsească pe cel care a îndrăznit să se uite. Legenda spune că cine răspunde la cântecul Ielei, rămâne fără glas. În acest sat Ielele arată ca niște mirese uriașe, cu clopoței și foarte seducătoare. Un curios cioban, a vrut odata să le surprindă în timpul unui dans, dar s-a întors de acolo ciudat și mut, ceea ce i-a convins pe oameni că legenda este, de fapt, o realitate.

Ielele sunt atrase si de domnisoarele care sufera de dragoste. Legenda spune că într-o noapte calduroasa de vară, în timp ce o domnișoară frumoasa lucra în curte cu părinții lor, ielele au venit prin aer și au strigat-o pe nume, dar aceasta nu a răspuns. Toata familia s-a inchis repede in casa dar minute bune Ielele a continuat sa cante si sa danseze pe acoperis si in curte. Ielele sau nimfele sunt creaturi supranaturale feminine din folclorul romanesc, fiind considerate unele dintre cele mai de temut creaturi fantastice de pe teritoriul tarii.

Locuri de aparitie ale ielelor în fiecare regiune din tara

aparitie iele pe un camp deschis

In fiecare regiune din tara sunt locuri despre care legendele locale spun că ar fi bantuite de iele. Se spune că în Dâmboviţa, în zona numită ”La Omul Mort” ielele isi fac aparitia şi joaca în noaptea Sfântului Andrei.

Alt loc in care ar aparea ielele este Pădurea Drocaia din Judetul Olt. Se spune că in locul asta, de-alungul anilor au fost declarate dispariţii ale unor copii. Legendele spun despre faptul că ielele/nimele au adoptat un copil orfan pe care l-au făcut fratele lor. După moartea lui ele i-au dus dorul şi au căutat să-l înlocuiască cu copii care s-au rătăcit prin pădure. Aşa explică oamenii din aceste locuri disparitiile misterioase din zonă.

Pe unele câmpuri deschise din Arad , Alba si Braşov au apărut în anii 90 urme ale unor cercuri rotunde din iarbă arsă şi semnele au fost puse pe seama ielelor, evenimentele alimentând mult poveştile din popor despre aceste creaturile misterioase.

Superstiţii din bătrâni cu privire la iele

Bărbaţii sunt cei care cad frecvent victime ielelor în mai toate legendele din Romania. Tocmai de aceea, in timp, au fost inventate fel şi fel de metode de ”apărare” împotriva ielelor.

Bărbaţii se apărau de iele purtând usturoi prin buzunare, busuioc sau pelin. Se credea ca aceste plante că au puterea de a ţine la distanţă ielele. În folclorul românesc există şi o serie de descântece pentru dezlecarea victimelor ielelor, mai toate făcute cu apă proaspata de la izvor.

În ale zone din tara se crede că pentru a ţine departe ielele este destul de suficient să faci cruce cu limba în cerul gurii.

Descopera si

Contesa ELIZABETH BÁTHORY ȘI adevărul întunecat din spatele legendei ei ucigase

Vampirii: realitate, ficțiune și folclor