Distribuie

Descopera Lumea

Cele mai noi

02 martie 2024
  Platouri imense de gheata desprinse
18 februarie 2024
 Legendara Baba Dochia - Întoarcerea
17 februarie 2024
   Muntele Ararat este un munte
17 februarie 2024
     Mulți au auzit de tragedia
30 noiembrie 2023
Noul Pod Brăila peste Dunăre
11 noiembrie 2023
Îngrijire     Ați cumpărat prima plantă
29 octombrie 2023
Conflictul militantilor Hamas cu Israelul
13 iulie 2023
Explorați 10 lucruri surprinzătoare despre
09 iulie 2023
    Povestea oamenilor îndrăgostiți de Titanic

Fii informat!

monument al martirilor ucisi in masacrul de la Moisei

Masacrul de la Moisei: români ucişi cu sânge rece de unitatile de soldati unguri, în două case de lemn

22/11/2022

Masacrul de la Moisei, eveniment care avut loc 14 octombrie 1944, atunci când unităţi de soldati maghiari aflati în retragere din Transilvania, pe Valea Izei, în două case din lemn aflate la ieşirea din comuna Moisei, au ucis 29 de români.

 

Autorităţile locului au pus la cale niste evenimente ca să readucă în atenţia oamenilor aceste evenimente tragice din istoria localităţii Moisei. 

 

Masacrul de la Moisei a marcat viaţa unei comunităţi

 

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, o parte mare a Transilvaniei de nord a intrat sub ocupaţie maghiară, întreg Maramureşul fiind lipit de Ungaria. Comuna Moisei a fost printre aşezări româneşti ce au intrat rapid sub administraţie ungară pe 7 septembrie 1940. La începutul lunii octombrie 1944, armata romana si sovietica înainta în interiorul Ardealului, fiind eliberate primele teritorii. În aceste condiţii au avut loc şi crimele din Moisei cand armata ungureasca batea in retragere.

 

Soldati Hortysti se retrag din Transilvania

 

Au fost identificate aproape 31 de victime, dintre care doi au supravietuit miraculos.Supravieţuitori au fost Vasile Petrean, din comuna clujeană Pălatca, şi Vasile Ivaşcu, care ulterior a luat-o razna. Dintre cele 31 de victime, 24 erau din judeţul Mureş, 3 din Cluj şi 4 din Maramureş. Aceşti ţărani ardeleni erau detinuti în lagărele de muncă din oraşul Vişeu de Sus, fiind acuzaţi de „trădare de tara“, de patriotism românesc ori partizanat.

 

În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, detin utii din lagărul de la Vişeu de Sus au fost urcaţi de soldatii unguri in camioane şi transportaţi la Moisei, comuna fiind înainte complet evacuată de localnici. 12 dintre oameni au fost închişi într-o casa de lemn, fiind împuşcaţi de către unitatile ungare, care trăgeau prin geamuri şi si prin geamul de la uşă.

 

De asemenea cei împușcați au fost puși în mijlocul celor doua case, în picioare. Când au început soldatii să tragă, supraviețuitorii fiind în mijloc, ori au leșinat ori gloanțele nu a uajuns la ei. Au stat sub mormanul de cadavre până au plecat trupele si când s-au trezit din leșin

 

casa monument a martirilor din moisei

Casa unde au fost ucisi oamenii in Moisei

 

În continuare au fost ucişi şi ceilalţi etnici români. Masacrul s-a întâmplat pe la amiaza la orele 15, în aceeaşi noapte, soldatii incendiind satul şi arzând aproximativ 300 de case. 

 

Cadavrele deja intrate în putrefacţie, au fost îngropate la două săptămâni după ce a fost comis masacrul, când oamenii s-au intors la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune a fost construita o troiţă de lemn, înlocuită dupa câţiva ani de un monument din piatră. 

În anul 1983 cele două locuinţe în care s-au săvârşit masacrele au fost transformate în case memoriale, deschise publicului larg, iar în amintirea martirilor a fost ridicat monument memorial. Monumentul cuprinde 12 figurine de piatră - chipuri omeneşti şi măşti tradiţionale maramureşene - fiind realizat de sculptorul din maramures Gheza Vida.

 

Crimele de la Moisei au fost o sursă de inspiraţie pentru filmul Ultima frontieră a morţii, regizat de Virgil Calotescu în 1979, film care îi are în distribuţie pe (Florin Piersic Ion Dichiseanu, Vlad Rădescu, Emanoil Petruţ, Mihai Mereuţă si Mariana Mihuţ).

 

Principalul mijloc prin care regimul horthyst din Ungaria a încercat să extermine și să elimine populația etnica românească din această parte a României, care a intrat sub ocupația Ungariei horthyste, l-a constituit efortul de a schimba cumva raportul demografic în favoarea populației ungare.

 

Strategia regimului de ocupație horthystă față de populația românească din nord-vestul Transilvaniei a fost descrisa de baronul Aczel Ede, șeful Circumscripției regionale 10 Cluj a organizației militare horthyste care intru-un discurs la Șimleul Silvaniei afirma:

 

‘Pe acești valahi opincari trebuie să-i omoram, să-i ucidem ca si pe dușmanii noștri <…> Preoții predică iubirea oamenilor, dar aceasta este numai o momeală deoarece Dumnezeu nu ajută decît forța brută și această forță brută  suntem noi cu toții si trebuie s-o utilizam pentru a ucide și extermina pe acești romani.Aceasta multi cred ca este păcat? Nu este păcat! Păcat este cu adevărat dacă nu vom extermina această bandă de valahi. Vom organiza și noaptea Sfîntului Bartolomeu și vom ucide și copiii în pîntecele mamelor lor’.

 

Descopera si

 

Masacrele soldatilor unguri impotriva etnicilor români în Ip si Treznea, Transilvania

 

Crime sovietice în Bucovina masacrul de la Fântâna Albă