Locuri cu o biodiversitate bogată și cămin al faunei sălbatice precum urșii bruni, lupii și râșii. Așa cum s-a întâmplat cu alte zone de pădure, acestea au fost supuse presiunii de adăpostire ilegală. Pentru a le proteja, în 2016 a fost introdus un catalog de cartografiere a pădurilor virgine și cvasivirgine din țară. ONG-urile și asociațiile care activează în domeniul protecției mediului spun că mai este de lucru pentru ca mai multe păduri identificate și incluse în indice și, prin urmare, i se acordă statutul de protejat.

Cauza conservării pădurilor virgine l-a găsit pe unul dintre susținătorii săi de seamă în Prințul Charles. Într-un discurs la lansarea documentarului Wild Carpathia 3 în 2013, prințul a subliniat importanța acestor zone complexe și de neînlocuit și a avertizat că „faptul trist este că aceste păduri străvechi dispar rapid”. De asemenea, el a arătat că Carpații români sunt „o comoară naturală de neprețuit pe un continent care și-a distrus de multă vreme majoritatea sălbăticiilor sale”.

Pădurile virgine sunt descrise ca fiind păduri care s-au dezvoltat exclusiv sub influența factorilor naturali și fără nicio influență umană directă sau indirectă. Prin diversitatea lor mare, cuprind arbori de diferite vârste, și în diverse stadii de dezvoltare – răsaduri, creștere tânără, creștere avansată, maturitate și creștere bătrână – dar și lemn mort, în picioare sau căzut, în diferite stadii de degradare.

Se estimează că peste 10.000 de specii trăiesc în pădurile virgine ale țării. Acestea variază de la organisme unicelulare, ciuperci, plante și insecte până la animale precum mistrețul, căprioara, lupul, râsul sau ursul brun, toate coexistând într-un habitat și o conexiune unică.

Uneori, pădurile virgine sunt denumite „muzee în aer liber” din cauza întregii moșteniri informaționale pe care o acumulează și o stochează. Acest lucru este atât important, cât și prea puțin explorat, iar conservarea pădurilor este vitală pentru a permite înțelegerea viitoare.

Pentru ca pădurile virgine să fie protejate, acestea trebuie identificate, cartografiate și recunoscute ca atare. În acest scop, în anul 2016 a fost înființat Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Acesta este menit ca un instrument de urmărire a pădurilor virgine și cvasivirgine din țară și de asigurare a protecției acestora. Acesta acoperă pădurile care îndeplinesc criteriile de identificare ca virgine și cvasivirgine, așa cum sunt prezentate într-un ordin din 2012 al Ministerului Mediului și Pădurilor. Acestea sunt sub strictă protecție, adică orice lucrări sau activitate umană care le-ar putea afecta sunt interzise. În ediția din 2016, catalogul cuprindea păduri din județele Argeș, Bacău, Bihor, Brasov, Caraș-Severin, Hunedoara, Maramureș, Prahova, Sibiu și Suceava.

Dintre pădurile virgine ale țării, aproape 24.000 de hectare de păduri antice și primitive de fag au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, alături de situri similare din Carpați și din Europa, în Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Pădurile din Romania sunt situate în opt zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Pădurea Seculară Șinca, Groșii Țibleșului, Pădurile Seculare Strîmbu-Băiuț și Pădurea Seculară Slătioara.

Identificarea și listarea pădurilor virgine în catalogul național este un proces în derulare. Daca aceste suprafete nu sunt identificate, protectia lor poate fi pusa in pericol si poate avea loc taieri, modificand iremediabil structura padurii.

În luna februarie a acestui an, WWF Romania a declarat că a obținut includerea a încă 2.000 de hectare de păduri virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Pădurile, situate în județul Gorj, găzduiesc arbori care au peste 300 de ani. Din 2013 până în prezent, WWF a evaluat peste 250.000 de hectare de păduri virgine potențiale și a identificat și cartografiat peste 35.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. Peste 9.000 dintre acestea au fost incluse în catalog și acoperă atât proprietățile de stat, cât și cele private.

WWF a evaluat zonele care au fost incluse în proiectul PIN-Matra, care a cartografiat pădurile virgine ale țării între 2001 și 2004 și a fost publicat în 2005. Proiectul a găsit 220.000 de hectare de „păduri virgine neatinse”. Până în 2017, WWF a găsit aproximativ 30% din pădurile identificate inițial în proiectul PIN-Matra.

Anul trecut, Greenpeace România a lansat o hartă a pădurilor primare din țară, realizată împreună cu Universitatea Eberswalde din Germania și Al. Universitatea I. Cuza din Iasi, Romania. Termenul de pădure primară se referă și la pădurile care s-au dezvoltat continuu în afara intervenției umane.

Organizația a identificat aproape 300.000 de hectare de păduri primare potențiale în România. Cartografierea a durat un an și a necesitat evaluarea a aproape 6 milioane de hectare. Harta a fost realizată folosind imagini din satelit și informații publice. Județul Brașov a avut cea mai mare suprafață cu potențial păduri primare, urmat de județele Caraș Severin și Argeș. Între timp, cea mai mare densitate de păduri primare potențiale a fost identificată în situl Natura 2000 Făgăraș.

Proprietatea pădurilor virgine și cvasivirgine este diversă și poate varia de la stat la persoane fizice, diverse asociații, școli sau biserici. Este nevoie de acordul proprietarilor pentru ca pădurile să fie protejate. Începând cu anul trecut, proprietarii de păduri care nu pot fi exploatate din cauza statutului lor protejat primesc compensații de la stat, instrument menit să încurajeze protecția acestora.

Pe lângă pădurile virgine și cvasivirgine, specialiștii susțin că ar trebui să se acorde atenție și pădurilor naturale existente care se răspândesc prin Carpații României. Chiar dacă nu mai sunt virgine sau cvasivirgine, aceste păduri și-au păstrat structura și funcțiile unei păduri naturale. Și ar trebui conservate în loc să fie înlocuite cu structuri sau plantații artificiale.

Descopera si

Sapte locuri misterioase din Romania

Romania cea mai mare tara din Balkani-Informatii

Mituri,monstri si eroi din Romania