Dacă ești curios să afli mai multe despre trecutul țării, continuă să citești această foarte scurtă istorie a României. Credeți sau nu, această destinație este unul dintre cele mai bune locuri din Europa pentru a descoperi evenimente cheie care au marcat întregul continent. Influențată de locația sa la răscrucea imperiilor istorice, istoria României a fost martoră atât la acțiune, cât și la dramă.

Cronologia include expansiunea Imperiului Roman, invaziile triburilor de migranți, atacurile otomane, revoluțiile din secolul al XIX-lea și cele două războaie mondiale. Totuși, cel mai dramatic eveniment rămâne regimul comunist instalat de sovietici.

Continuați să citiți această scurtă istorie a României pentru a descoperi mai multe lucruri interesante despre istoria Romaniei.

 

De la vechii daci la cruciadele medievale

 

Dacii au locuit teritoriul României actuale în vremuri străvechi. Sub stăpânirea lui Burebista (82 î.Hr.-44 î.Hr.), Regatul Dac a devenit o forță puternică. Cu toate acestea, dacii nu au scăpat de expansiunea Imperiului Roman. În timpul împăratului Traian, romanii au cucerit și ocupat Dacia la sfârșitul a două războaie în 101 și 106 d.Hr.

 

Romanii au colonizat o parte din teritoriul viitoarei tari. Armata lor a rămas în noua provincie până în secolul al III-lea d.Hr. În cele câteva secole de ocupație romană, latina a devenit principala limbă folosită de localnici.

 

Nu ratați aceste situri antice

 

Vizitați Muzeul Național de Istorie din București sau muzeele de istorie din Deva și Sarmizegetusa. Descoperiți și ruinele capitalei dacice, Sarmizegetusa Regia, și fortificațiile dacice din apropiere, incluse în Patrimoniul UNESCO. Includeți o excursie la ruinele capitalei romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

 

Expansiunea Imperiului Otoman a marcat istoria României

 

Secole de invazii ale triburilor migratoare au urmat căderii Imperiului Roman. Începând cu al doilea mileniu, provinciile istorice românești au apărut ca regiuni distincte și independente, cu excepția Transilvaniei. Regatul Maghiar o cucerise deja în secolul al XI-lea.

Însă, independența provinciilor românești a fost de scurtă durată. Expansiunea Imperiului Otoman amenința să cucerească totul în drumul său către Europa Centrală. După asediul și căderea Constantinopolului în 1453, amenințarea otomană a fost mai mare ca niciodată pentru provinciile românești.

 

Puțini domnitorii au avut curajul să se răzvrătească

 

Până la sfârșitul secolului al XV-lea, după multe războaie și distrugeri imense, domnitorii locali au acceptat suveranitatea otomanilor. Acest lucru s-a tradus în plăți anuale de tribut în schimbul autonomiei. În timp ce provinciile românești nu au făcut niciodată parte din Imperiul Otoman, cu excepția Dobrogei, sultanul decidea adesea succesiunea la tron. Consecințele pe termen lung au fost dramatice, deoarece domniile locale au durat doar câțiva ani. Necesitatea urgentă de a ridica veniturile fiscale suficiente pentru a rambursa bunăvoința sultanului era omniprezentă.

Domnitorii care s-au răzvrătit împotriva otomanilor au fost excluși sau chiar executați. Unul dintre ei, bogatul principe Constantin Brâncoveanu, a fost decapitat în 1714 împreună cu cei patru fii ai săi. Îndelungata lui domnie (1688-1714) a marcat folosirea frumosului stil arhitectural „Brancovenesc”. O poți admira în multe biserici vechi din București și, de asemenea, la Palatul Mogoșoaia.

 

Cele mai impresionante repere medievale datează din timpul amenințării otomane. Cele mai multe le găsești în Transilvania. Bisericile fortificate, cetatile Rasnov si Rupea sunt cateva dintre cele mai bune exemple.


Amenințarea otomană era și mai mare în secolul al XVIII-lea. La acea vreme, sultanul a numit doar greci ca domnitori în sudul României și în Moldova. În acest secol și în cel următor, războaiele și interesele conflictuale ale Imperiului otoman, rus și habsburgic au avut un impact distructiv asupra provinciilor românești.

 

Independența față de Imperiul Otoman și unirea au devenit scopul elitelor românești după revoluția din 1848. Câțiva ani mai târziu, atât Moldova, cât și Sudul României au ales același principe ca prim pas al procesului de unire.

Sosirea unui prinț străin, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, în 1866, a întărit efortul tânărului stat român de a-și obține independența. Acest lucru s-a întâmplat în cele din urmă în 1877, sub comanda principelui Carol care a devenit mai târziu Regele României. A murit în 1914, urmat la tron ​​de nepotul său, Ferdinand.

Rolul familiei regale este fundamental pentru istoria României. Vizitați Castelele Peleș și Pelișor din Sinaia și Palatul Cotroceni din București pentru a afla mai multe despre familia regală.

 

Primul Război Mondial și unificarea României

 

România a fost o monarhie constituțională până la sfârșitul anului 1947 când comuniștii l-au obligat pe Regele Mihai să abdice. Până în acel moment, România ca toată Europa a trecut prin oroarea celor două războaie mondiale.

Regatul Român a intrat în Primul Război Mondial în 1916, luptând împotriva Puterilor Centrale. Scopul său era eliberarea Transilvaniei, parte a Imperiului Austro-Ungar, unde majoritatea română avea drepturi politice și civile limitate. După pierderi imense de vieți și doi ani de ocupație, unificarea a avut loc în sfârșit. Transilvania, Bucovina și Basarabia au devenit parte a Regatului Român, care aproape și-a dublat teritoriul după 1919.

 

În cele două decenii care au urmat, reformele sociale majore promise în timpul Primului Război Mondial au avut loc în cele din urmă. Criza mondială din 1929 a afectat și România, dar dezvoltarea zonelor urbane a continuat. Cu toate acestea, țara a rămas un stat agrar până la începutul celui de-al doilea război mondial. Războiul a prins țara în mijlocul unei crize politice care a avut consecințe tragice pentru deceniile următoare.

Scurta noastră istorie a României continuă cu cel de-al Doilea Război Mondial și cu rezultatele brutale ale acestuia.

 

Al Doilea Război Mondial a schimbat istoria României

 

Condusă de regele autoritar Carol al II-lea (1930-1940), România a rămas neutră până în 1941. Mari părți ale țării au fost ocupate în vara anului 1940 de vecinii săi: Ungaria, Uniunea Sovietică și Bulgaria. Pierderile au dus la abdicarea și exilul regelui. În timp ce fiul său, Mihai, a devenit rege, adevărata putere politică a aparținut generalului Ion Antonescu. Înconjurat de forțele Axei și căutând să recupereze teritoriile pierdute, a acceptat să intre în război alături de Germania.

 

23 august 1944

 

La această dată, Regele Mihai l-a arestat pe generalul Antonescu și a anunțat că România întoarce armele împotriva Germaniei. A fost un act curajos care a scurtat cursul războiului, dar i-a amenințat direct viața. Armata a mobilizat peste jumătate de milion de soldați pentru a elibera Ungaria și Cehoslovacia și a luptat până la capăt. Totuși, noul său aliat, URSS, a ocupat România și a impus un regim comunist ilegitim.

 

România sub regim comunist

 

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, țara a căzut sub influența completă a Rusiei sovietice. Abdicarea forțată a Regelui Mihai a fost ultima piesă a puzzle-ului pentru comuniștii care întemnițaseră deja elitele politice.

Mulți dintre miniștrii și membrii Parlamentului României au murit în închisorile de exterminare precum cea de la Sighetu Marmației, în timp ce mai mulți au fost trimiși în lagăre de muncă forțată sau deportați.

 

Primul deceniu comunist a fost marcat de arestări masive, până la două milioane de prizonieri politici și măsuri economice devastatoare. Naționalizarea proprietății private și colectivizarea forțată a terenurilor agricole au distrus economia si au slăbit deja războiul. Succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul secretar general comunist, a fost și mai rigid.

 

Dictatura lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989) a făcut imposibilă orice fel de reformă reală. Imixtiunea sa omniprezentă și ignorantă în economie a dus țara să se prăbușească. Rezultatul a fost clar în ultimul deceniu al comunismului, când oamenii au trebuit să trăiască din proporții stricte pentru alimente, electricitate, căldură și gaze. Revoluția violentă din 1989 a fost o consecință directă. A fost cel mai sângeros act de inlaturare a sistemului comunist dintre toate din blocul de Est. S-a încheiat cu moartea multor protestatari și execuția lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale.

Vizitați Palatul Parlamentului și fosta reședință a lui Ceaușescu pentru a afla mai multe despre istoria comunistă a României.

 

Istoria României astăzi

 

Anii care au urmat după 1989 au adus o tranziție dificilă și lentă. Cauza principală a fost prezența foștilor lideri comuniști în noile structuri democratice. Impactul lor negativ asupra performanței instituțiilor publice rămâne vizibil până astăzi.

Astăzi, România este membră a Uniunii Europene și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

 

Descopera si

 

România in Uniunea Europeană

 

Romania cea mai mare tara din Balkani

15/09/2022

Scurtă istorie a României: de la triburile antice la dictatorii comuniști

statuie matei corvin pe cal la cluj napoca
Fii informat!
24 septembrie 2022
Mureșul este un râu care
23 septembrie 2022
Cele mai mari mistere nerezolvate
18 septembrie 2022
Dacă cineva încearcă să descrie
15 septembrie 2022
Breb este un sat tradițional
15 septembrie 2022
Sumerienii au fost prima mare

Cele mai noi

Descopera Lumea