Distribuie

Descopera Lumea

Cele mai noi

02 martie 2024
  Platouri imense de gheata desprinse
18 februarie 2024
 Legendara Baba Dochia - Întoarcerea
17 februarie 2024
   Muntele Ararat este un munte
17 februarie 2024
     Mulți au auzit de tragedia
30 noiembrie 2023
Noul Pod Brăila peste Dunăre
11 noiembrie 2023
Îngrijire     Ați cumpărat prima plantă
29 octombrie 2023
Conflictul militantilor Hamas cu Israelul
13 iulie 2023
Explorați 10 lucruri surprinzătoare despre
09 iulie 2023
    Povestea oamenilor îndrăgostiți de Titanic

Fii informat!

Romania cea mai bogata tara in resurse natrale din Europa

Știați că România este cea mai bogată țară din Europa în resurse de aur?

31/08/2022

România, printre țările cu cele mai mari rezerve de aur

 

România este o țară bogată în resurse minerale, dar realitatea este că nu mai știm cât valorează această bogăție ascunsă în mii de zăcăminte. Ultima reevaluare cantitativă a fost făcută acum 15 ani. De atunci, cererea tot mai mare de materie primă a dus la o exploatare masivă a resurselor minerale, iar în paralel au fost descoperite noi zăcăminte. La nivelul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANMR) este în plină desfășurare o acțiune de reevaluare cantitativă, calitativă și valorică, pentru peste 700 de zăcăminte de minerale solide, urmând apoi trecerea în ape minerale și rezerve de petrol. Cu toate acestea, este greu de cuantificat valoarea acestor depozite în bani, dar pentru specialiști valoarea unui depozit este dată de mărimea și calitatea acestuia.

 

În cadrul acestei acțiuni, desfășurată de ANMR, au fost reevaluate circa 60 de zăcăminte de minereu, cărbune, materiale de construcție etc. și au fost întocmite zeci de hotărâri de guvern care vizează înregistrarea rezervelor reale la nivelul actual de detaliu și cunoaștere. Noile valori ale rezervelor se înregistrează în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, în condițiile în care există depozite ale căror rezerve nu au fost niciodată evaluate, având doar o omologare inițială a acestora.

 

Prima bază de date, în 1925

 

În 1925, România a realizat prima sa bază de date privind depozitele. După mai bine de 40 de ani, în 1968, datele geologice au fost introduse pentru prima dată într-un computer achiziționat din S.U.A. Ulterior, în 1971, a fost achiziționat un alt computer, tot din S.U.A., pentru stocarea datelor. În perioada 1997-1999, ANMR a realizat una dintre cele mai performante baze de date din industria petrolului. Astăzi, toate datele stocate la momentul respectiv se pierd. Acum, trebuie reîncărcat.

 

Zacamintele de aur din Romania nu mai sunt exploatate

 

Rezervele de minereu de aur și argint sunt estimate la 760 de tone, conform datelor disponibile. Dar în Romania aurul nu a mai fost exploatat din 2007, după ce toate exploatările au fost închise pentru că nu mai erau profitabile din cauza tehnologiilor învechite și a costurilor mari de producție. În anii următori, tehnologiile s-au îmbunătățit, au apărut altele noi, dar România nu a mai deschis minele de aur. Într-un top al celor mai mari 50 de mine și zăcăminte de aur neexploatate din lume, publicat în 2012 de Natural Resources Holdings, zăcământul de la Roșia Montană a ocupat locul 17, fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur. Un alt zăcământ, cel din Rovina, a fost estimat la 6,96 milioane de uncii de aur și s-a clasat pe locul 47 în top. Acum, singurul aur exploatat este cel care apare în asociere cu minereurile polimetalice.

 

Industria de prelucrare a materialelor neferoase din Romania, distrusă

 

Zăcămintele de cupru sunt estimate la aproximativ 2 miliarde de tone, iar compania de stat Cupru Min deține drepturile de exploatare pentru cel mai mare zăcământ din România, cel de la Roșia Poieni, unde se află 60% din rezervele țării. Deși România este țara europeană cu cele mai mari rezerve de cupru, lipsește industria prelucrătoare. A existat, dar a fost distrus după 1990, iar acum concentratul de minereu de cupru este exportat, iar produsele prelucrate sunt importate. În 1990 erau 3 fabrici în care se făcea prelucrare, dar una câte una toate au fost distruse de privatizări eșuate. În timp ce Sometra Copsa Mica, Apelum Zlatna și Phoenix Baia Mare (fostul Cuprom) au devenit istorie, vecinii noștri, Bulgaria și Serbia, au dezvoltat în ultimii ani o puternică industrie de fabricare a metalelor neferoase.

 

90 de milioane de tone de minereuri polimetalice

 

O altă resursă importantă este reprezentată de minereurile polimetalice. Potrivit Enciclopediei Economice a Resurselor Minerale, în România există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. O tonă de minereu polimetalic conține 10 grame de molibden, 30 de grame de nichel și cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu și 5.000 de grame de arsen.

 

Hidrogenul galben poate economisi cărbunele

 

Rezervele de cărbune ale României sunt mari, dar noua politică de mediu a Uniunii Europene, cunoscută sub numele de Green Deal, impune abandonarea tehnologiilor poluante. Datele actuale arată că România are rezerve de huilă de aproximativ două miliarde de tone, dintre care 600 de milioane de tone sunt în perimetre exploatate. De asemenea, resursele de lignit ale României sunt estimate la 690 de milioane de tone, din care exploatabile în perimetrele închiriate, 290 de milioane de tone. Această resursă vitală pentru sistemul energetic românesc va trebui înlocuită cu surse mai puțin poluante, dar cărbunele s-ar putea să nu fie eliminat complet, având deja tehnologii care îl pot transforma în gaz de sinteză, motorină sintetică și hidrogen (H2 galben – provenit din combustibili fosili). Hidrogenul, ca alternativă energetică, nu a fost doar un subiect de discuție în Europa de multă vreme. Există deja multe fabrici care produc hidrogen verde (provenit din biomasă), iar Germania a alocat recent 9 miliarde EUR pentru dezvoltarea industriei hidrogenului. România încă se gândește la idee.

 

Evaluări BP

 

Potrivit evaluărilor BP, România are rezerve dovedite de petrol de aproximativ 100 de milioane de tone și rezerve de gaze de 100 de miliarde de metri cubi, excluzând zona offshore. ANMR nu a evaluat resursele minerale ale țării, evidențiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, administrate de autoritate, astfel că activele de natura resurselor petroliere au fost înregistrate la 31 decembrie 2015 cu „zero” valoarea de inventar, conform unui raport al Curții de Conturi emis anul trecut.

 

Avem metale rare, dar nu le exploatăm

 

România este una dintre puținele țări din Europa care deține resurse de metale rare. De exemplu, înainte de 1989, România era a șasea țară din lume, după SUA, URSS, China, Japonia și Franța, care producea zirconiu, din care sunt fabricate capsulele în care este depozitat combustibilul nuclear pentru uzina de la Cernavodă. Titanul, care a fost folosit în industria aerospațială, a fost, de asemenea, extras. Un alt metal a fost vanadiul, care acum este inclus de Comisia Europeană în lista celor 30 de materii prime critice pentru UE. Vanadiul este folosit pentru a face oțeluri speciale, iar aliajele de vanadiu sunt folosite în reactoarele nucleare, din cauza interactivității slabe a elementului.

 

Un alt minereu a trecut pe lista SUA. este grafitul, materia primă din care se produce grafenul, un material de până la 200 de ori mai rezistent decât oțelul și de 1.000 de ori mai ușor decât o coală de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate, iar industria energetică o folosește din ce în ce mai mult. Singura mină de grafit din România, situată în județul Gorj, producea aproximativ 40.000 de tone pe an în anii 1990, dar acum este închisă. Un element mai puțin cunoscut este telurul, care în Europa se găsește doar în România și Suedia, iar la nivel global China, SUA, Canada și Australia mai au rezerve. Este un metal rar folosit la fabricarea carcaselor bombelor atomice, în industria aerospațială și energetică, dar în România nu se mai extrage.

 

Lista materialelor critice, extinsă la 30

 

Dependența Uniunii Europene de importurile de materii prime amenință industriile cheie și o expune blocajelor din partea Chinei și a altor state bogate în resurse, arată un raport al Comisiei Europene, potrivit presei internaționale. Astfel, lipsa materiilor prime utilizate pentru producerea bateriilor și echipamentelor utilizate în domeniul energiei regenerabile ar putea periclita și obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Uniunea Europeană estimează că pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică, Blocul UE ar avea nevoie de 18 ori mai mult litiu și de cinci ori mai mult cobalt până în 2030. Prognozele pentru 2050 arată că UE va avea nevoie de 60 de ori mai mult litiu și de 15 ori mai mult cobalt, potrivit presei internaționale. În aceste condiții, lista materiilor prime critice pentru UE a fost extinsă la 30 de materiale, de la 27, fiind adăugate patru metale, în timp ce heliul gazos a fost eliminat.

 

Descopera si

 

Accidentul de la mina de aur din Certej Romania